Filosofia considerarea rațională, abstractă și metodică a realității ca întreg sau a dimensiunilor fundamentale ale existenței și experienței umane.
Filosofia este studiul întrebărilor generale și fundamentale despre existență, cunoaștere, valori, rațiune, minte și limbaj. Astfel de întrebări sunt adesea puse ca probleme care trebuie studiate sau rezolvate.
Filosofia este deseori preocupată de cele mai generale întrebări despre natura lucrurilor: Care este natura frumuseții? Ce înseamnă să ai cunoștințe autentice? Ce face o acțiune virtuoasă sau o afirmație adevărată? Astfel de întrebări pot fi puse cu privire la multe domenii specifice, cu rezultatul că există domenii întregi dedicate filosofiei artei (estetică), filozofiei științei, eticii, epistemologiei (teoria cunoașterii) și metafizică.
Achiziționarea cunoștințelor implică procese cognitive complexe: percepție, comunicare și raționament; în timp ce cunoașterea se spune că este legată de capacitatea de recunoaștere a ființelor umane.
Termenul a fost inventat de Pitagora (570-495). Metodele filozofice cuprind conversație critică, întrebări, argument rațional și demonstrație.
Filosofia științei investighează cunoștințele științifice și practica științifică. Se ocupă cu cunoașterea, printre altele, a modului în care teoriile științifice sunt dezvoltate, evaluate și modificate și dacă știința este capabilă să dezvăluie adevărul entităților „ascunse” și procesele naturii. Diferitele propoziții de bază care fac posibilă construirea științei sunt filosofice.
Filosofia minții, reflectarea asupra naturii fenomenelor mentale și în special asupra relației minții cu corpul și cu restul lumii fizice.